Luna august

Apidiagnoza
.Pentru apicultor, august este o lună foarte importantă pentru că acum – in cuib – se declanșează creșterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus în stupi începe formarea generației care va ierna. Esențial pentru fiecare stupar este să cunoască și să asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt menținute la o putere cât mai mare (număr de albine) știut fiind că puterea familiei stă în mulțimea de albine care populează stupul. În urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui, familiile de albine ajung slăbite atât din punct de vedere al cantității de albine cât și al calității mătcii. Dacă în luna precedentă creșterea puietului a înregistrat o diminuare, în cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de creștere fără însă a atinge nivelul de intensitate de la începutul verii, începe perioada creșterii albinelor de iarnă, în stupi apar semnele pregătirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe măsura trecerii timpului. Astfel scăderea temperaturilor atmosferice nocturne determină ca albinuțele s-ă părăsească fagurii periferici ai stupului și să se aglomereze în zona centrală a cuibului adică în zona fagurilor cu puiet.
.Rezervele de hrană, respectiv mierea și păstură sunt concentrate în jurul puietului dispus în centrul cuibului. Apicultorii cu experiență cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masivă de miere în fagurii din cuib. Acest blocaj apare ca urmare a manifestării pronunțate a instinctului de acumulare al familiilor, datorită apropierii sezonului rece, când albinele sunt grăbite să-și formeze rezervele de hrană. Ca urmare a acestui blocaj, apare concurența între instinctul de acumulare și instinctul de înmulțire, balanța înclinându-se în favoarea acumulării. Aceasta are ca rezultat o diminuare a spațiului de ouat al mătcii, iar albinele afectate creșterii puietului vor fi din ce în ce mai puține. Astfel puterea familiei scade, rezultând mai puține albine cu corp gras format (albine de iernare), dar și mai puțin pregătite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii.
.Albinele nu mai cresc faguri și nici puiet de trântori ( deși se poate ca în zonele cu culesul de întreținere, familiile să se activizeze, să crească încă trântori și deseori să schimbe liniștit mătcile) în schimb propolizează intens mai ales crăpăturile stupilor și spațiile pe care se sprijină extremitățile leaturilor superioare ale ramelor și câteodată chiar urdinișul. Calitatea mătcilor este foarte importantă în această perioadă, o matcă uzată neputând face față concurenței cu albinele culegătoare. Acest fenomen este ușor de observat la astfel de familii care mai cresc trântori pentru a asigura fecundarea mătcilor tinere, eclozionate în această perioadă.
.Uneori, cu precădere în zilele lipsite de cules natural, se acutizează tendințele de agresivitate și de furtișag. Firesc este ca apicultorul, care a înțeles diagnoza, să acționeze în direcția manifestărilor fiziologice, biologice și de comportament ale familiei de albine înlesnind acesteia desfășurările dictate în principal de instinctul de conservare a speciei. Principalele secvențe ale fluxului tehnologic care definește în această lună maniera de lucru in stupină sunt prezentate sintetic în continuare cu subtitlul:

Acțiuni specifice

În stupină
.Se va începe acțiunea de revizie generală a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum și a calității mătcilor. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfășura viitoarele acțiuni.
Se urmărește optimul în:
Calitatea mătcilor (reginelor)
. S-a dovedit cu prisosință că mătcile tinere depun mai multe ouă la sfârșitul verii și chiar toamna decât cele vârstnice mai ales în cazul absenței unor culesuri de întreținere. Tehnologiile moderne de creștere și exploatare a albinelor prevăd înlocuirea anuală a jumătate din toate mătcile stupinei știut fiind că prolificitatea scade iar o matcă de 3 ani nu mai posedă o viteză de ouat mulțumitoare.
Perioada sfârșitului verii și începutul toamnei este intervalul de timp în care acceptarea mătcilor în unitățile biologice destinate schimbării se petrece cel mai ușor adică fără sau cu puține manifestări de respingere. Calitatea nu este dată doar de vârstă ci și de proveniența mătcilor. Se recomandă mătcile selecționate și verificate obținute prin metode gospodărești din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziționate de la producătorii consacrați de mătci ori din pepinierele de creștere specializate. Introducerea mătcilor în familii este o operație care – indiferent de metoda folosită – presupune pricepere și respectarea obligatorie a unor reguli îndeobște cunoscute de stuparii cu experiență, începătorii sau cei care nu au îndemânarea și cunoștințele necesare vor trebui să apeleze la ajutorul unui apicultor avansat, înlocuirea mătcilor bătrâne cu botci căpăcite sau chiar cu mâței ce urmează a se împerechea după introducerea lor în familii, nu se recomandă. Aceasta pentru că familia va rămâne fără puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rămâne uneori fără mătci din cauza pierderii lor la zborul de împerechere.
Calitatea fagurilor respectiv al cuibului.
. La fel ca în primăvară, în intervalul de timp la care ne referim ca și în cel următor, mătcile evită să depună ouă în fagurii noi care păstrează mai greu căldura. De aceea, cu ocazia lucrărilor prilejuite de ultima extracție a mierii, în zona cuibului la stupii orizontali sau în corpul corespunzător la stupii verticali din cele două corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri clădiți în anul precedent în care au fost crescute mai multe generații de puiet. Acești faguri trebuie să fie lipsiți de defecte și, pe cât posibil, fără celule deformate sau de trântori.
Deblocarea cuiburilor.
. Existența unor bune culesuri târzii de întreținere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană în zona creșterii puietului. Restrângerea spațiului de ouat determină ca familii foarte bune în timpul sezonului activ să slăbească excesiv și să ajungă cu o populație insuficientă pentru traversarea în bune condiții a perioadei de iarnă. Concret, deblocarea cuiburilor se face prin introducerea în mijlocul cuibului a unui fagure clădit cu celule de albine lucrătoare. Dacă fagurele a fost complet însămânțat cu ouă, operația se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede, în cazul unor familii puternice ce ocupă două corpuri în stupi multietajați se practică procedeul inversării corpurilor. Trebuie însă avut în vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrană la marginile fiecărui corp organizându-se cuiburile în zona din mijloc.
După terminarea culesurilor târzii, se vor ridica magazinele și corpurile de recoltă (caturile, magazinele) cu miere la stupii verticali precum și ramele de recoltă la stupii orizontali.
Identificarea manei în rezervele de hrană, extragerea acestei mieri (nu este recomandată lăsarea mierii de mană în cuiburile de iernare deoarece, prin bogăția mineralelor conținute încarcă intestinul albinelor, provocând diaree. E o „miere grea”.) și înlocuirea ei cu miere, preferabil de salcâm sau sirop de zahăr concentrat.
Completarea rezervelor de hrană pentru iarnă;
Asigurarea căldurii în cuib.
. Mai ales în timpul nopții temperaturile scăzute determină o încetinire a ouatului mătcii. Pentru a elimina acest neajuns se procedează la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare și cei cu miere puțină vor fi așezați la margine sau, după descăpăcirea mierii, se vor dispune după diafragmă de unde mierea va fi transportată de albine în cuib. După restrângerea cuibului cu ajutorul diafragmei despărțitoare se procedează la împachetarea cuibului cu pernițe laterale iar deasupra podișorului se pune o salteluță mai groasă.
Activarea intensității și prelungirea perioadei de creștere a puietului.
.Este bine ca în această perioadă, dacă se poate, familiile să fie deplasate la culesuri târzii din pășunile și fânețele situate în luncile apelor curgătoare sau în zone inundabile pentru a-și forma rezervele de hrană naturală care, se știe, este cea mai bună. De asemenea, culturile furajere din miriști oferă un bun cules de întreținere.
Dacă nu există asemenea culesuri în zona de amplasare a stupinei sau lipsește posibilitatea deplasării stupinelor în asemenea perimetre se recomandă efectuarea unor hrăniri stimulente. Se va folosi siropul de zahăr în proporție 1:1 (1 parte zahăr la o parte apă) administrate în hrănitor în porții mai mari sau mai mici, la intervale scurte în funcție de ritmul consumului. În zonele unde polenul din natură este insuficient se vor introduce rame cu păstură sau, în lipsă turte cu polen sau înlocuitori (turte cu polen 30%).
Se va acorda o atenție sporită familiilor ajutătoare, formate în cursul lunii iunie, urmărindu-se o dezvoltare corespunzătoare a lor prin hrăniri stimulative.
Tratamentele de bază pentru diagnosticul și combaterea varroozei se fac la început cu medicamentul Varachet, apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură. Se vor respecta întocmai indicațiile cuprinse în prospectele acestor medicamente de mare eficacitate și care se găsesc de vânzare în magazinele Apicola și în farmaciile veterinare din întreaga țară.

În atelierul stupinei:
condiționarea mierii :
tratarea fagurilor din depozit contra găselniței.
recoltarea semințelor de plante melifere.

Organizatorice:
Întocmirea planului de aprovizionare cu utilaje și materiale, pentru anul următor;
Organizarea transporturilor la masivele melifere cu înflorire târzie;
Controlul situației stupinei.

Specii nectaro-polenifere care înfloresc în luna august
.August este luna în care mai multe specii de interes apicol se află în diferite fenofaze de înflorire (început, maxim, sfârșit).Acestea sunt:
Anghinarea (Cynara scolymus)*, Busuioc de baltă, țepuh (Stachys palustris) *, Busuioc lânos (Stachys lanata) *, Busuioc de miriște (Stachys annua) ***, Butoiaș (Oenanthe aquatica) *, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceara albinei (Asclepias syriaca)*, Cenușer (Ailanthus glandulosa)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia (Dahlia sp,)**, Evodia, arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**, Fluturei (Gaillardia picta)*, Hrișcă (Polygonum fagopyrum)*, Hurmuz alb (Symphoricarpus albuș)*, Hurmuz roșu (Symphoricarpus orbiculatus)*, Iarba șarpelui (Echium vulgare)*, Izmă bună (Mentha piperita)*, Isop (Hyssopus officinalis)*, Jaleș de câmp (Salvia nemorosa)*, Lavanda (Lavandula vera)*, Lucerna (Medicago saliva)*, Mac de grădină (Papaver somniferum)*, Mătăciune (Dracocephalum moldavica)*, Muștar de câmp (S/nap/s arvensis)*, Pălămida (Cirsium arvense)*, Păpădia (Taraxacum officinale)*, Pepene galben (Cucumis mello)*, Pepene verde (Citrullus vulgaris)*, Răpită sălbatică (Brassica râpa)*, Răchitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*, Roiniță (Melissa officinalis)*, Salcâm roz (Robinia neomexicana)**, Salcâm japonez (Sophora japonica)*, Steluța vânătă (Aster amellus)*, Sulfina albă (Melilotus allbus)*, Sulfina galbenă (Melilotus officinalis)***, Topinambur (Helianthus tuberosus)*, Trifoi alb (Trifolium repens)*, Trifoi roșu (Trifolium pratense)*, Zburătoare (Chamaenerion angustifolium)**.
…..Legendă – Pondere apicolă: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mică.

…..Este bine să știm că …
Sezonul apicol nu se încheie o dată cu terminarea unui mare cules, în august se află pe primul plan pregătirile pentru sezonul apicol activ al anului următor.
Toate lucrările fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp, cu pricepere și exigență maximă, aceasta garantând o bună traversare (fără pierderi) a sezonului rece și un început bun în primăvara următoare.
Furtișagul în stupină reprezintă una dintre cele mai primejdioase stări în existența oricărei familii de albine putând determina diminuarea ei, a mai multor stupi sau a întregului efectiv. Deci se cere o maximă atenție la prevenirea furtișagului sau, dacă fenomenul a apărut, el trebuie rapid și energic combătut.
Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie să aducă de 17 ori nectarul în acea celulă.

Nu uitați
.Măsurile de menținere a puterii familiilor de albine, luate în luna precedentă, vor fi completate prin crearea condițiilor optime în cuib pentru creșterea intensă de puiet. Se impune reducerea volumului cuibului, împachetarea acestuia și introducerea în mijlocul acestuia a fagurilor goi, în care au crescut mai multe generații de puiet. In cazul lipsei de polen în cuib și în natură, se introduc l—2 faguri cu păstură, asigurați în lunile precedente, iar în lipsa acestora Se administrează turte de polen sau înlocuitori. Paralel cu aceasta vor fi înlocuite mătcile care nu ouă normal, prin unire cu nuclee cu mătci de rezervă. Un mijloc eficient de întărire a familiilor în vederea iernării îl constituie folosirea familiilor ajutătoare, formate în cursul lunii iunie, cărora până la unirea cu familiile de bază li se vor asigura condiții pentru creștere intensă de puiet.