Luna ianuarie

Apidiagnoza ..
…..Ianuarie și februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zăpadă mai ales în jumătatea de nord a țării și uneori chiar și în zonele sud și sud-estice.
.Apicultorii ca și albinele lor se găsesc în ianuarie în plin sezon rece și trebuie să subliniez încă o dată că în general se consideră că anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. Unii socotesc că anul apicol se încheie o dată cu intrarea albinelor la iernat, fapt care se produce de obicei în octombrie sau cel mai târziu în noiembrie. Dacă sezonul activ începe în cursul lunii martie sau cel mai târziu în aprilie – o dată ce albinele ies la cules de nectar și polen – se poate aprecia că în acel moment începe anul apicol. Dacă intervalul de timp este denumit an atunci el urmează să dureze 12 luni adică perioada de timp trebuie să traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic. Important nu mi se pare data începerii și data încheierii, respectiv a reînceperii anului apicol ci cunoașterea și respectarea curbei biologice anuale a dezvoltării familiei de albine. Prin cunoaștere și mai ales prin respectarea acestei curbe biologice înțelegem obligația apicultorului de a acționa în stupină și în stup numai în conformitate cu manifestările naturale de comportament ale familiei de albine. Adică a ceea ce de fapt înseamnă curba biologică de dezvoltare a familiei de albine exprimată în principal prin creșterea sau scăderea numărului de indivizi respectiv a puterii colectivității pe care o denumim familia sau colonia de albine.
.În această lună curba biologică de dezvoltare are un sens descendent (coboară) pentru că numărul de indivizi scade, se micșorează consecutiv albinele uzate care mor, deci puterea familiei este în scădere. Acest fenomen biologic nu trebuie să îngrijoreze pe apicultor decât atunci când cantitatea de albine moarte găsite la control pe fundul stupilor, respectiv la urdiniș sau eventual pe foaia de control așezată pe fund este exagerat de mare (2-3 palme făcute căuș un făraș plin cu albine), în acest caz se va controla atent stupul îndreptându-se situațiile anormale constatate ca atac de șoareci sau ciocănitori, lipsă de hrană, umiditate excesivă etc.). Apicultorul trebuie să controleze și să prevină, ca și în luna anterioară, deranjarea și neliniștirea albinelor provocate de atacul șoarecilor, păsărilor și animalelor de curte,dar și cele sălbatice(ciocănitori, pițigoi etc.). Aceeași grijă se acordă protejării suplimentare a stupinei contra vânturilor și curenților acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. .Se continuă supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des și intervenția promptă pentru îndreptarea stărilor anormale. Dacă zăpada căzută se acumulează în cantitate mare este recomandabil îndepărtarea fără zgomot a acesteia precum și mai ales a gheții de pe scândurelele de zbor ale stupilor și eliberarea urdinișurilor de albine moarte.

Ce se întâmplă în familia de albine?
.Familia de albine începe să se „miște”. Se spune că luna ianuarie este luna în care începe perioada înlocuirii albinei de iarnă. Concret este vorba de apariția primului puiet în cuib. De obicei ouatul mătcii se declanșează la sfârșitul lunii, mai ales în zonele sudice ale tării. Această activitate a mătcii este declanșată în perioade diferite depinzând de zona geografică, mai devreme în zona Banatului și sudul țării și mai târziu în zonele înalte și din nordul țării. O zonă privilegiată privind temperaturile ce declanșează debutul activității mătcii, este și zona Subcarpaților Meridionali.
În interiorul ghemului, în zona denumită miezul ghemului de iernare, temperatura se ridică la +34-35°C necesară atât începerii depunerii primelor ouă de către matcă cât și dezvoltării puietului. Matca depune între 20-100 ouă în 24 h începând cu porțiunile fagurilor din centrul ghemului, activitate care se menține la același nivel până în momentul în care în natură apare primul cules și se efectuează primele zboruri masive de curățire. Se subînțelege că suprafața circulară cu puiet este la început foarte mică, pe suprafața unui fagure sau cel mult pe suprafețele a doi faguri alăturați Consumul de hrană se mărește pe măsură ce activitatea mătcii și ale albinelor doici se intensifică ținând cont că pe seama hranei glucidice consumate în zona cu puiet temperatura se menține constantă la nivelul mediu de 34,5-35,5°C indiferent de cât de scăzute sunt temperaturile exterioare.
.Mulți apicultori intervin în cursul acestei luni cu hrăniri de completare a rezervelor de hrană. Completarea rezervelor de hrană poate fi făcută cu turte (pastă) de zahăr pudră și miere, cu șerbet din zahăr cu miere, cu șerbet fiert sau cu plăci din zahăr candi,cu faguri de miere, fluidă sau cristalizată .Pentru a putea aprecia câtă hrană trebuie să administreze, apicultorul trebuie să știe că familiile normale consumă în luna ianuarie 1-1,5 kg miere (depinde și de cantitatea de puiet crescut) și circa 2-3 kg în luna februarie.
În mod obișnuit suplimentarea hranei se face în stupină într-o zi mai călduroasă, atunci când se administrează rame cu faguri cu miere și oricând atunci când se administrează turte din miere cristalizată sau din pastă – amestec miere și zahăr pudră. Se recomandă ca turtele să aibă în medie 1-1,5 kg, să fie bine întinse și introduse în pungi de plastic cărora li se fac câteva perforații pentru a facilita pătrunderea albinelor. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona în care se găsește ghemul de iernare și se acoperă bine cu podișorul pentru a nu pătrunde frigul. Spre sfârșitul perioadei, în zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune și siropul călduț administrat direct în faguri amplasați imediat lângă ghem sau în hrănitoare amplasate în același loc.

Cum se prepară pasta de zahar și miere?
.Pentru prepararea pastei de zahăr se folosesc 4 părți zahăr pudră și o parte miere fluidă (800 g zahăr + 200 g miere). Mierea cristalizată se lichefiază în baie marină înainte de a se folosi. Amestecul se frământă bine până se obține un aluat tare. Se lasă să se „odihnească” până a doua zi. Dacă amestecul apare moale – curgător se mai adaugă zahăr până capătă din nou consistența tare, dar posibil de întins. (Trebuie avut în vedere că turta este aplicată peste rame, deasupra ghemului și temperatura ridicată degajată de albine poate determina înmuierea, scurgerea conținutului printre rame și năclăirea albinelor.) Înălțimea turtelor introduse în pungi de plastic nu trebuie să depășească 1,5 cm pentru a nu împiedica aplicarea corespunzătoare a podișorului.

Cum se prepară un sirop de bună calitate?
.În general pentru hrănirile timpurii se prepară un sirop de zahăr în proporție de 2:1 – două părți zahăr și o parte apă. Siropul se prepară încălzind apa până ce dă în fiert, după care se introduce zahărul. Cu o lopățică sau un făcăleț se amestecă siropul până se dizolvă complet zahărul. Nu se recomandă fierberea lui pentru a evita cristalizarea Pentru a preîntâmpina totuși cristalizarea siropului de zahăr se recomandă ca pentru fiecare litru de sirop să se adauge 1,5 g acid citric (sare de lămâie). La pregătirea siropului pot fi folosite și ceaiurile simple sau combinate (coada șoricelului, mentă, tei, mușețel, gălbenele etc.). De asemenea, (dacă există) se recomandă introducerea în sirop a Protofilului sau Fumidilului B conform prospectelor.

….Este de reținut că:
1. Hrana de completare a rezervelor are și un pronunțat caracter de stimulare a ouatului mătcii și a activităților albinelor doici;
2. În turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. Folosirea acestuia se recomandă numai după ce albinele au efectuat, eventual în ferestrele iernii un zbor de curățire. Atunci la prepararea turtelor se poate adăuga o cantitate mică de polen eventual măcinat.

.În această lună de iarnă ca de fapt în toate lunile de iarnă stuparul trebuie să aibă în vedere următoarele

Acțiuni specifice:

În stupină:
. Vizitarea periodică a stupinei, de două ori pe săptămână sau cel puțin o dată;
. Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subțire din cauciuc sau lipind și apăsând urechea pe peretele stupului. De obicei în a doua jumătate a lunii ianuarie, dacă apare puietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului auditiv sporește la o ușoară lovire a peretelui stupului apoi scade; îndreptarea stărilor anormale ivite.
. Cu ocazia controlului, cel puțin o dată la două săptămâni cu ajutorul unei sârme îndoite în formă de L se va îndepărta cu grijă albina moartă de pe fundul stupului și de la urdiniș; lucrarea se poate efectua mai ușor dacă pe fundul stupului a fost așezată din toamnă o foaie (hârtie) de control sau un carton. Resturile de pe fund scoase cu sârma sau cu foaia de control vor fi atent observate întrucât ele dau indicații exacte asupra mersului iernării;
. Curățirea zăpezii și gheții la urdiniș;
. Ca și în luna trecută, dacă sunt condiții favorabile se vor efectua lucrările cunoscute care vizează înlesnirea zborurilor de curățire în zilele favorabile;
. Dacă tehnologia de creștere sau nevoia – respectiv situația concretă din stupi – impun hrăniri mai ales din cauza insuficienței, epuizării sau inaccesibilității hranei se vor prepara și administra turtele din zahăr și miere, șerbetul din zahăr sau plăcile din zahăr candi.
. Protecția suplimentară a stupinei contra vânturilor;
. Prevenirea neliniștirii albinelor provocată de păsări de curte, ciocănitoare, șoareci ș.a.
În atelierul stupinei
. Ca și în decembrie în această lună continuă recondiționarea uneltelor și utilajelor apicole știut fiind că prin această acțiune se mărește considerabil durata de folosință a lor, se micșorează cheltuielile, respectiv prețul de cost al produselor apicole și cresc corespunzător veniturile care definesc profitul în apicultură;
. Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzători care sunt destinați obținerii cerii este o lucrare ce continuă ea asigurând în stupină efectuarea a ceea ce se denumește…
. Extracția și condiționarea cerii, lucrări în urma cărora se obțin calupii de ceară care, comercializați
la schimb, vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului și a setului de faguri de strânsură din corpurile sau magazinele menite obținerii recoltelor de miere în sezonul apicol activ.
. Deparazitarea fagurilor de rezervă clădiți prin expunere la ger.
Încheierea ramelor, găurirea apoi însârmarea lor și lipirea fagurilor artificiali sunt lucrări secvenționate conform înșiruirii de la începutul frazei, această acțiune este de mare importanță în a asigura la timpul potrivit și la nivelul necesarului fagurii în care albinele vor crește puietul și vor strânge recoltele de miere și păstură.
. Confecționarea de stupi noi;
. Curățirea și sortarea semințelor de plante melifere.
La masă și în reuniuni publice:
. Se întocmește – dacă nu s-a întocmit – bilanțul de venituri și cheltuieli al stupinei pe anul expirat. Analizând atent structura și nivelul cheltuielilor ca și structura și nivelul veniturilor, făcând diferența dintre venituri și cheltuieli vom deduce profitul.
. Având datele de analiză a sezonului apicol activ din anul trecut se va întocmi Planul de activitate al stupinei pe anul 2001, dacă el nu a fost întocmit în cursul lunii trecute.
. Dacă avem deja Plan tehnico-organizatoric, întocmim și Planul de venituri și cheltuieli. Dacă ele au fost deja puse pe hârtie este bine să le revedem și să imaginăm, până la definitivare, variante,, astfel ca să putem alege soluția cea mai bună în stare să asigure optimizarea profitului stupinei chiar în condiții meteorologice mai puțin favorabile.
. Ridicarea nivelului profesional prin studierea literaturii de specialitate, participarea la cursuri de scurtă durată și conferințe, schimburi de experiență cu tematici apicole reprezintă un bun câștigat tocmai spre a putea să ne corectăm eventualele greșeli din timpul sezonului apicol trecut și a fi în stare să proiectăm un Plan realist de activități tehnico-organizatorice pentru sezonul apicol activ următor. Se știe că un plan bine întocmit este pe jumătate îndeplinit.; citind sau recitind literatura de specialitate, pe lângă că ne îmbogățim sau reîmprospătăm cunoștințele atât de necesare, scăpăm și de meteahna proprie acelor apicultori care, suficienți și înfumurați, pretind că le știu pe toate. Chiar așa?
Este bine să știm că …
. În timpul lunii ianuarie o familie de putere medie consumă circa 1 kg de miere;
. Tot o familie de putere medie degajă în timpul iernii o cantitate de umiditate sub formă de vapori de apă ce însumează în greutate mai mult de 5 kg.
. Prezența parazitului Varroa poate provoca afânarea excesivă a ghemului de iernare ceea ce are drept urmare instabilitatea temperaturii din ghem și scăderea și moartea albinelor pe fundul stupilor;
. Cu cât sunt mai puternice și mai de durată acțiunile factorilor neprielnici perturbatori cu atât mai activă este reacția familiilor de albine față de aceștia. Se înțelege că și uzura albinelor este mult mai mare decât în cazul unei iernări liniștite deci normale;
. Cuibul bine organizat, cu suficiente rezerve de hrană (miere + păstură) de calitate și accesibile ghemului reprezintă garanția unei bune iernări. Și invers.
Nu uitați
…..Veți contribui la menținerea puterii familiilor, condiție de bază pentru realizarea producțiilor ridicate, prin :
. prevenirea neliniștirii albinelor;
. adăpostirea stupinei contra curenților;
. amplasarea stupinei în plin soare;
. stimularea zborurilor de curățire;
Aplicând aceste măsuri micșorați uzura albinelor și consumul de hrană, scădeți mortalitatea albinelor și asigurați astfel menținerea puterii și vigorii familiilor de albine.