Luna mai

Apidiagnoza
.A cincia lună calendaristică „florar” se caracterizează printru-un climat schimbător, dar și prin creșterea temperaturii care trezește la viață întreaga natură ce apare decorată în zeci de culori.
.Pe seama albinelor tinere crescute în lunile martie, aprilie și începutul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat și dispun de întregul potențial productiv pentru valorificarea culesurilor din această perioadă.
.În luna mai, la începutul ei sau ceva mai târziu, în toată țara înfloresc pădurile și plantațiile de salcâmi care asigură familiilor de albine un bun cules de nectar și ca urmare realizarea unor importante producții de miere marfă de cea mai bună calitate.
Spre sfârșitul lunii, în a treia decadă, și în cele două luni următoare, la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim și uneori chiar atinge apogeul, după primul mare cules al anului, cel de salcâm; unele din ele, dacă nu se iau măsuri de prevenire, intră chiar și în frigurile roitului.
.Principalele munci efectuate de albine: creșterea puietului, secreția de ceară și clădirea fagurilor, culesul de nectar și polen, prelucrarea nectarului, depozitarea mierii și păsturii se petrec simultan și cu intensitate parcă mereu sporită. De această realitate se poate convinge oricine – chiar fără a fi apicultor – privind acel permanent du-te-vino de la urdinișul stupului într-o zi caldă și senină.
.În majoritatea zonelor intensitatea creșterii de puiet atinge nivelul maxim. Firește că și matca depune ouă cu viteză accelerată. Mătcile prolifice depun peste 2.000 ouă în timp de 24 de ore. Capacitatea mătcii de a depune ouă trebuie să fie secondată de capacitatea albinelor de a crește un număr atât de mare de ouă.Matca tânără, de bună calitate poate ajunge la asemenea performanțe, dar o matcă îmbătrânită, cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesară acestei perioade. De aceea în familiile cu mătci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de schimbare liniștită.
.Odată depuse ouăle, albinele tinere (doici) vor trece la creșterea puietului, prin depunerea lângă ouă a unei mici cantități de lăptișor de matcă amestecată cu miere. Pe zi ce trece această cantitate va fi din ce în ce mai mare, proporția între elementele care constituie hrana larvei fiind schimbată aproape în fiecare zi. O hrană de bună calitate, cu un aport mare de proteine va fi garanția unei generații de puiet de bună calitate și în final asigură albine rezistente la uzura specifică creșterii puietului și culesurilor de nectar.
.Pe lângă hrana necesară, asigurarea temperaturii în cuib rămâne un factor important de care depinde creșterea unor generații de albine de bună calitate.
.Deschizând stupul, scoțând și privind o ramă mișcările albinelor pot părea haotice și de neexplicat pentru un necunoscător.Dar un apicultor știe că în acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce definește acel determinism care guvernează comportamentul individual respectiv biologia și fiziologia fiecărei albine, a mătcii, a trântorilor și totodată a întregii colectivități. Este de fapt vorba despre o minunată coeziune a unității biologice care se comportă ca un organism viu, eficient ca structură funcțională, atingând randamente de productivitate pe care inteligența managerială a omului nu a reușit să o proiecteze, să o articuleze și mai ales să o facă să funcționeze într-o structură vie.
.Am conturat acest tablou pe care poate unii îl vor considera pe nedrept idilic întrebându-se: la ce servește imaginea evocată mai înainte? Ei bine, ideea de la care am pornit vizează acum tocmai locul și rolul apicultorului în fenomenul apicol complex care este relația om-albină-natură. Locul apicultorului în această lună este în stupină, rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect și la timp să asigure desfășurarea nestânjenită a tuturor activităților din stupi, ba chiar – mai mult să amplifice și să accelereze ritmul desfășurărilor din stup. Numai astfel finalul anunțat și așteptat: miere multă și de calitate se va înfăptui. Deci, care sunt

Acțiunile specifice

În stupină
Având în vedere că în luna mai apare culesul principal la salcâm unde familiile trebuie să ajungă la o dezvoltare maximă este necesar ca în stupină să se acorde o mare atenție lucrărilor de stimulare a dezvoltării acestora. Începutul lunii mai trebuie să găsească familiile de albine în plină dezvoltare. Lărgirea cuibului este o acțiune care se desfășoară periodic la câteva zile. Lărgirea periodică a cuibului la început cu faguri crescuți, buni pentru ouat este o operațiune care a fost declanșată poate chiar din luna martie. Oricum, în aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgența nr. 1. Asigurarea spațiului de ouat se face prin spargerea cuibului adică introducerea periodică a ramelor în mijlocul ramelor cu puiet. Pe măsură ce aceste rame sunt umplute cu ouă se vor introduce alte rame. De preferință ramele trebuie să fie de culoare mai închisă, din care au mai eclozionat și alte generații de puiet. Dacă inițial lărgirea s-a făcut lateral sau bilateral față de centrul cuibului de acum se sparge cuibul, la mijloc, cu unul sau doi faguri introduși separat între două rame cu puiet. Acolo unde puterea familiilor permite și în funcție de evoluția culesului de nectar și polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la clădit, tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib. Fagurii artificiali utilizați la lărgirea cuibului se recomandă a fi dați la crescut o dată cu înflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data înfloririi cireșului). Nu este indicat a se introduce mai multe rame o dată.
Familiile slabe care, așa cum am mai spus-o, sunt un balast pentru stupină pot fi ajutate cu faguri cu puiet căpăcit, gata de eclozionare ridicați din familiile foarte puternice sau puternice. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea în frigurile roitului. De asemenea familiile slabe se pot unifica.
Este important să utilizăm la nivel optim potențialul natural al albinelor de secreție a cerii – potențial puternic manifestat în această lună – pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. Înlocuirea anuală a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o manieră de lucru foarte bună prin care se evită perpetuarea unor agenți patogeni. Folosirea ramelor clăditoare pe lângă că aduce un plus de ceară ajută la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame, cu puiet de trântor căpăcit.
Echiparea cu magazine de recoltă a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajați este o operațiune pregătitoare înainte de cules repetată dacă este nevoie în timpul culesului. La stupii orizontali se adaugă fagurii de strânsură sau, dacă există, magazinul, în toate cazurile fagurii destinați prelucrării nectarului și depozitării mierii vor fi deschiși la culoare pentru a nu altera culoarea produsului.
Pregătirea și derularea acțiunilor de stupărit pastoral vizează cu precădere marele cules de la salcâm. Operațiunile pregătitoare au fost descrise în calendarul pe aprilie. Ar mai fi de amintit că imediat după identificarea vetrei temporare, transportul stupilor și răspândirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunțarea primăriei din localitatea pe raza cărora se află stupina sau stupinele.
Numai astfel, luate în evidență, familiile vor putea fi protejate în cazul aplicării unor tratamente fitosanitare cu substanțe toxice pentru albine. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectării normelor de combatere a dăunătorilor din agricultură sau silvicultură vor putea fi revendicate în fața organelor abilitate să vegheze la respectarea prevederilor care reglementează activitatea de stupărit pastoral.
.Pentru stimularea pontei, cât și clădirea ramelor se vor face hrăniri stimulative cu sirop de zahăr în proporție de zahăr:apă -1:1. În nici un caz în sirop nu se va introduce streptomicină sau alte antibiotice. Orice fel de hrăniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel puțin 10 zile înainte de declanșarea culesului.
.În cursul acestei luni, în masivele de salcâm din sudul țării (așa-numitul salcâm 1) se produce înfloritul. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. Dintre stupii răspândiți pe vatră – cu 1-2 zile înainte de declanșarea înfloritului – se alege unul de putere medie și se așează pe cântarul de control. Acesta va indica prin diferențele zilnice de greutate cât nectar aduc albinele în stup, mersul culesului care, ca orice fenomen natural are un început, un maxim, un declin și un sfârșit. Mulți apicultori practică pastoralul la salcâm 1, 2 și chiar 3 ceea ce conferă șanse sporite de realizarea unor producții mari de miere superioară. Desigur deplasarea succesivă a stupilor la masivele care înfloresc decalat în timp trebuie bine pregătita, respectând întocmai tot ce s-a făcut la deplasarea inițială (salcâmul 1).
.Pentru prevenirea intoxicării albinelor primăriile trebuie anunțate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele, în vederea respectării prevederilor legale privind protecția albinelor.
Intensificarea ventilației cuibului în timpul culesului de salcâm și imediat după acest cules;
Începerea creșterii primei serii de mătci pentru formarea roiurilor, înlocuirea mătcilor necorespunzătoare din stupină sau vânzare și totodată începerea producerii lăptișorului de matcă, pentru apicultorii interesați de valorificarea acestui produs;
Recoltarea fagurilor, extracția, condiționarea și depozitarea mierii. Sunt acțiuni care trebuie să se desfășoare în condiții de igienă perfectă, în cazul în care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost căpăcită pe cel puțin 1/3 din suprafața ramei. Descăpăcirea și centrifugarea fagurilor, strecurarea, spumuirea și depozitarea mierii se vor face în spații (camere) curate având grijă să nu depreciem calitatea produsului. Vasele și uneltele cu care se lucrează (corpuri de stupi, cuțite sau furculițe de descăpăcit, tăvi, site, centrifuga, bidoanele, alte vase vor fi atent curățate și dezinfectate înainte de utilizare și bine spălate după fiecare acțiune). Depozitarea mierii până la vânzarea ei se va face în camere curate și uscate.
Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen.
Acțiuni sanitar-veterinare. În mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. De aceea supravegherea stării de sănătate este la ordinea zilei. În cazul familiilor bolnave se aplică tratamentul pentru combaterea nosemozei, puietului văros și a locei europene și americane sau a celorlalte boli constatate.
.Trebuie reținut că albinele bolnave nu aduc profit în stupină ci din contră produc pierderi iar măsurile de prevenire a bolilor se cer înfăptuite acum ca și pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: „este mai ușor și mai ieftin să previi decât să combați”.

În atelierul stupinei:
…Dezinfecția localului.
…Uscarea polenului.
…Însamânțările de plante melifere.
…Întreținerea semănăturilor.
…Prevenirea intoxicațiilor.

Organizatorice:
..Pregătirea vetrelor la masivele melifere.
..Organizarea transporturilor la masive melifere și polenizarea culturilor.
..PProcurarea de bidoane/butoaie necesare conservării și livrării mierii.

Specii nectaro-polenifere care înfloresc în luna mai:
.În mai înfloresc sau continuă să înflorească speciile melifere (în ordine alfabetică): Arțar tătărăsc (Acer tataricum)***, Bănuței (Bellis perennis)*, Brad (Abies alba)”*, Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Castan (Aesculus hippocastanum)**, Catalpa (Catalpa bignonioides)*, Cătina albă (Mippophae rhamnoides)**, Cireș (Cerasum avium)**, Drăcilă (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)****, Frasin (Fraxinus excelsior)*, Gutui (Cydonia oblonga)**, Jaleș de câmp (Salvia nemorosa)*, Jugaștrii (Acer campestre)***, Lucerna (Medicago saliva)**, Mac de câmp (Papaver dubium)*, Mac roșu (Papaver rhoeas)**, Măr (Malus domestica)**, Mesteacăn (Betula alba)*. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Mojdrean (Fraxinus ormus)**, Molid (P/cea excelsa)***, Muștar de câmp (Sinapis arvensis)**, Paltin de câmp (Acer platanoides)**, Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**, Păducel (Crataegus monogyna)**, Păpădie (Taraxacum officinalis)**, Păr (Pinus sativa)**. Pin (Pinus sp.)**, Răpită de toamnă (Brassica napus var oleifera)***, Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***, Răpită sălbatică (Brassica râpa)**, SALCÂM (Robinia pseudacacia)****, Salcâm mic (Amfora fruticosa)**, Salvia de câmp (Salvia protensis)**, Sânger (Cornus sanguinea)**, Trifoi alb (Trifolium repens)***, Vișin (Cerasus vulgaris)**, Vița de vie (Vitis vinifera)***.

Legendă – Pondere apicolă: Foarte mare =****, Mare = ***, Mijlocie = **, Mică = *.

Nu uitați
. Dacă în primele două decade ale lunii, obiectivul principal îl constituie întărirea continuă a familiilor de albine și folosirea culesului de la salcâm, în ultima decadă se va da o deosebită atenție menținerii puterii familiilor, prevenirii roirii naturale și preîntâmpinării ieșirii roilor. Fărâmițarea excesivă prin roire naturală sau artificială slăbește familiile.
. Nu degeaba denumirea populară a lunii mai este Florar. În această lună o abundență floristică de interes melifer oferă albinelor culesuri de nectar, polen, mană și propolis.
.Cum salcâmul este specia cea mai importantă, doresc tuturor stuparilor ca stupii lor să fie în masivele de salcâm cu flori multe, bogate în nectar iar vremea să fie caldă și însorită adică favorabilă culesului.